Criterii de Raportare în baza

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Criterii de Raportare în baza Convenţiei ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei(CEDAW)Conţinut 1.CONVENTIA ASUPRA ELIMINARII TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI 3^ 2.PROTOCOL OPŢIONAL LA CONVENŢIA ASUPRA ELIMINĂRII TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI 12 3.Recomandări generale elaborate de către Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei 17 Recomandarea Generală nr. 13 (sesiunea a opta, 1989) 17 Recomandarea Generală nr. 15 (sesiunea a noua, 1990) 18 Recomandarea Generală nr. 16 (sesiunea a zecea, 1991) 19 Recomandarea Generală nr. 18 (sesiunea a zecea, 1991) 19 Recomandarea Generală nr. 19 (sesiunea a unsprezecea, 1992) 20 Recomandarea Generală nr. 21 (sesiunea a treisprezecea, 1994) 24 Recomandarea Generală nr. 23 (sesiunea a şaisprezecea, 1997) 32 Recomandarea Generală nr. 24 (sesiunea a 20-a, 1999) 41 4.Principiile aferente formei si conţinutului rapoartelor elaborate de statele parte la tratatele internaţionale privind drepturile omului (raportare către Comitetul CEDAW) 49 5.Raportul doi si trei prezentat de Republica Moldova Comitetului CEDAW 75 6. Comentariile finale ale Comitetului CEDAW pentru Republica Moldova, 2006 118 7. Raportul Republicii Moldova privind implementarea Declaraţiei si Platformei de Acţiuni de la Beijing (Beijing+15, 2009) 124 ^ CONVENTIA ASUPRA ELIMINARII TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI Adoptata si deschisa spre semnare de Adunarea Generala a NatiuniIor Unite prin Rezolutia34/180 din 18 decembrie 1979. lntrata in vigoare la 3 septembrie 1981, conform dispozitiiior art. 27(1.).Ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova conform Hotărării nr. 87-XII din 28 aprilie 1994În vigoare pentru Republica Moldova din 31 iulie1994Statele parti la prezenta Conventie,^ Luand nota ca in Carta Natiunilor Unite se reafirma increderea in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persoanei umane, in egalitatea drepturilor barbatului si femeii,Luand nota ca Declaratia universala a drepturilor omului afirma principiul nediscriminarii si proclama ca toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi si ca fiecare om poate sa se prevaleze de toate drepturile si libertatile enuntate in acest document, fara nici o deosebire, indeosebi de sex,^ Luand nota ca statele parti la pactele internationale ale drepturilor omului au obligatia sa asigure egalitatea drepturilor barbatului si femeii in exercitarea tuturor drepturilor economice, sociale, culturale, civile si politice,Luand in considerare conventiile internationale incheiate sub egida Organizatiei Natiunilor Unite sa institutiilor specializate in vederea promovarii egalitatii drepturilor barbatului si femeii,^ Luand nota, de asemenea, de rezolutiile, declaratiile si recomandarile adoptate de Organizatia Natiunilor Unite si institutiile specializate in vederea promovarii egalitatii drepturilor barbatului si femeii,Preocupate in acelasi timp de constatarea ca, in pofida acestor diverse instrumente, femeile continua sa faca obiectul unor importante discriminari,Reamintind ca discriminarea fata de femei violeaza principiile egalitatii in drepturi si respectului demnitatii umane, ca ea impiedica participarea femeilor, in aceleasi conditii ca barbatii, la viata politica, sociala, economica si culturala din tara lor, creeaza obstacole cresterii bunastarii societatii si a familiei si impiedica femeile sa-si serveasca tara si omenirea in deplinatatea posibilitatilor lor,Preocupate de faptul ca, in situatiile de saracie, femeile au un acces minim la alimentatie, servicii medlicale, educatie, pregatire profesionala, precum si la angajarea in munca si la satisfacerea altor necesitati,Convinse ca instaurarea unei noi ordini economice internationale, bazata pe echitate si justitie, va contribui in mod semnificativ la promovarea egalitatii intre barbat si femeie,Subliniind ca eliminarea apertheidului, a tuturor formelor de rasism, a discriminarii rasiale, colonialismului, neocolonialismului, agresiunii, ocupatiei si dominatiei straine, a amestecului in treburile interne ale statelor este indispensabila exercitarii depline de catre barbat si femeie a drepturilor lor,Afirmand ca intarirea pacii si securitatii internationale, diminuarea incordarii internationale, cooperarea dintre toate statele, indiferent de sistemele lor sociale si economice, dezarmarea generala si completa si, indeosebi, dezarmarea nucleara sub control international strict si eficace, afirmarea pnincipiilor justitiei, egalitatii si avantajului reciproc in relatiile dintre tari si infaptuirea dreptului popoarelor aflate sub dominatie strana si coloniala si sub ocupatie straina la autodeterminare si la independenta, precum si respectul suveranitatii nationale si al integritatii teritoriale vor favoriza progresul social si dezvoltarea si vor contribui, in consecinta, la realizarea deplinei egalitati intre barbat si femeie, Convinse ca dezvoltarea completa a unei tari, bunastarea lumii si cauza pacii cer participarea deplina a i in conditii de egalitate cu barbatli, in toate domeniile, Avand in vedere insemnatatea contributiei femeilor la bunastarea familiei, in progresul societatii, care pana in prezent nu a fost pe deplin recunoscuta, ca si importanta sociala a maternitatii, precum si rolul parintilor in familie si in educarea copiilor, si constiente de faptul ca rolul femeii in procreare nu trebuie si fie o cauza de discriminare si ca educarea copiilor necesita o impartire a responsabilitatlbor intre barbati, femei si societate in ansamblul san, Constiente ca rolul traditional al barbatului in familie si societate trebuie ss evolueze in aceeasi masura cu acela al femeii, daca se doreste sa se ajunga la o egalitate reala a barbatului si a femeii,Hotarate sa puna in aplicare principiile enuntate in Declaratia asupra eliminarii dis criminarii fata de femei si pentru aceasta sa adopte masurile necesare pentru eliminarea acestei discriminari sub toate formele si manifestarile ei, Au convenit asupra celor ce urmeaza:^ PARTEA INTAIARTICOLUL 1 In termenii prezentei Conventii, expresia discriminare fata de femei vizeaza orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are drept efect sau scop sa compromita ori sa anihileze recunoasterea, beneficiul si exercitarea de catre femei, indiferent de starea lor matrimoniala, pe baza egalitatii dintre barbat si femeie, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in domeniile politic, economic, social, cultural si civil sau in orice alt domeniu.ARTICOLUL 2 Statele parti condamna discriminarea fata de femei sub toate formele sale, convin sa duca prin toate mijloacele adecvate si fara intarziere o politica vizind sa elimine discriminarea fata de femei si, in acest scop, se angajeaza: sa inscrie in constitutia lor nationala sau in alte dispozitii legislative corespunzatoare principiul egalitatiibarbatilor si a in misura in care acest lucru nu a fost deja efectuat, sa asigure, pe cale legislativa sau pe alte cai adecvate, aplicarea efectiva a acestui principiu; sa adopte masuri legislative sialte masuri corespunzatoare, inclusiv sanctiuni in caz de nevoie care sa interzica orice discriminare fata de femei; sa instituie o protectie pe cale jurisdictionala a drepturilor femeilor pe baza de egalitate cu barbatii si sa garanteze prin intermediul tribunalelor nationale competente si al altor institutii publice protectia efectiva a femeilor impotriva oricarui act discriminatoriu; sa se abtina de la orice act sau practica discriminatorine fata de femeie si sa asigure ca autoritatile si institutiile publice sa se conformeze acestei obligatii; să ia toate masurile corespunzatoare pentru eliminarea discriminarii fata de femei de catre o persoana, o organizatie sau o intreprindere oricare ar fi aceasta; sa ia toate masurile corespunzatoare, inclusiv prin dispozitiile legislative, pentru modificarea sau abrogarea oricarei legi, dispozitii, cutume sau practici care constituie o discriminare fata de femei; sa abroge toate dispozitiile penale care constituie o discriminare fata de femei.ARTICOLUL 3 Statele uian in toate domeniile - politic, social, economic si cultural - toate masurile corespunzatoare, inclusiv prin dispozitii legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare si progresul femeilor, in scopul de a le garanta exercitarea si beneficiul drepturilor omului si libertatilor fundamentale, pe baza egalitatii cu barbatii.ARTICOLUL 41. Adoptarea de catre statele parti a unor masuri temporare speciale, menite si accelereze instaurarea egalitatii in fapt intre barbati si femei, nu este considerata ca un act de discriminare in sensul definitiei din prezenta Conventie, dar nu trebuie ca aceasta sa aiba drept consecinta mentinerea unor norme inegale sau diferentiate; aceste masuri asi fie abrogate de indata ce au fost realizate obiectivele in materie de egalitate de sanse si tratament.2. Adoptarea de catre statele parti a unor masuri speciale, inclusiv cele prevazute in prezenta Conventie, care au drept scop ocrotirea maternitatii, nu este considerata ca un act discriminatoriu. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru: a modifica schemele si metodele de comportament social si cultural al barbatului si femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecatilor si practicilor cutumiare sau de alta natura care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau pe imaginea sablon privind rolul barbatului sau al femeii; a asigura ca educatia in familie sa contribuie la o intelegere clara a faptului ca maternitatea este o functie sociala si recunoasterea responsabilitatii comune a barbatului si femeii in cresterea si educarea copiilor si in asigurarea dezvoltarii lor, tinand seama ca interesul copilului este conditia primordiala in toate cazurile.Article 5 Statele părti vor lua toate măsurile adecvate pentru: a modifica modelele sociale si culturarle de conduit a femeilor si bărbatilor, cu scopul eliminării prejudiciilor si obiceiurilor precum si a tuturor practicilor bazate pe idea inferioritătii sau superioritătii unuia din sexe, precum si a rolului stereotipizat al femeii si bărbatului. a asigura că educatia familială include o perceptie corectă a maternitătii drept funtcie socială si recunoasterea responsabilitătilor comune ale bărbatului si femeii în educarea copiilor, întelegînd că interesul copiilor este primordial în toate cazurile. ARTICOLUL 6 Statele parti vor lua toate masurile adecvate, inclusiv pe plan legislativ, pentru reprimarea sub toate formele existente a traficului de femei si a exploatarii prostituarii femeii.^ PARTEA A DOUAARTICOLUL 7 Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru eliminarea discriminarii fata de femei in viata politica si publici a tarii si, in special, pentru a le asigura, in conditii de egalitate cu barbatii: dreptul de a vota la toate alegerile si referendumurilbe publice si de a fi alese in toate organismele eligibile in mod public; dreptul de a lua parte la elaborarea politicii statului si la punerea acesteia in aplicare, de a ocupa functii publice si a exercita toate functiunile publice la toate esaloanele de guvernamant; dreptul de a participa in organizatiile si asociatiile neguvernamentale care activeaza in viata publica si politica a tarii.ARTICOLUL 8 Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru ca femeile si aiba posibilitatea, in conditii de egalitate cu barbatii si fara discriminare, de a reprezenta guvernul lor pe plan international si de a participa la activitatile organizatiilor internationale.ARTICOLUL 91. Statele parti vor acorda femeilor drepturi egale cu cele ale barbatilor in ceea ce priveste dobandirea, schimbarea sau pastrarea cetateniei. Ele vor garanta indeosebi ca nici casatoria cu un strain, nici schimbarea cetateniei sotului in timpul casaaoriei nu o vor face apatridi si nici nu o vor obliga sa-si ia cetatenia sotului.2. Statele parti vor acorda femeii drepturi egale cu cele ale barbatului in ceea ce priveste cetatenia copiilor lor.^ PARTEA A TREIAARTICOLUL 10 Statele parti vor lua masurile corespunzatoare pentru eliminarea discriminarii fata de femei, in scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale barbatului in ceea ce priveste educatia si, in special, pentru a asigura pe baza egalitatii barbatului cu femeia: aceleasi conditii de orientare profesionala, de acces la studii si la obtinerea de diplome in institutiile de invatamant la toate categoriile, in zone rurale ca si in zone urbane, aceasta egalitate trebuind sa fie asigurata in invataimantul prescolar, general, tehnic, profesional si in invatamantul tehnic superior ca si in cadrul oricarui alt mijloc de formare profesionala; accesul la aceleasi programe, la aceleasi examene, la un corp didactic posedand o calificare de acelasi nivel si la localuri si echipamente scolare de aceeasi calitate; eliminarea oricarei conceptii sablon privind rolul barbatului si al femeii la toate nivelurile si in toate formelbe de invatamant, prin incurajarea educatiei mixte si a altor tipuri de educatie, care sunt destinate si contribuie la realizarea acestui obiectiv si, in special, prin revizuirea cartilon si programelor scolare si adaptarea corespunzatoare a metodelor pedagogice; aceleasi oportunităti de a beneficia de burse si alte subventii pentru studii; aceleasi oportunităti de acces la programele de educatie permanenta, inclusiv la programele de alfabetizare pentru adulti si la programele de alfabetizare speciale, indeosebi in vederea reducerii cat mai rapide a oricarei discrepante in domneniul instructiei publice intre barbat sa femeie; reducerea procentului femeilor care abandoneaza studiile si organizarea de programe pentru tinerele fete si pentru femeile care parasesc scoala inainte de terminarea ei; aceleasi oportunităti de a participa activ la sport si educatie fizica; accesul la informatiile specifice de ordin educativ, care au drept scop asigurarea sanatatii si bunastarii familiilor, inclusiv la informatiile si sfaturile referitoare la planificarea familiala. ARTICOLUL 111. Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile corespunzatoare pentru eliminarea discriminarii fata de femeie in dorneniul angajarii in munca, pentru a se asigura, pe baza egalitatii dintre barbat si femeie, aceleasi drepturi si, in special: dreptul la munca, ca drept inalienabil pentru toate fiintele umane; dreptul la aceleasi posibilitati de angajare in munca, inclusiv in privinta aplicarii acelorasi criterii de selectie in materie de angajare; dreptul la libera alegere a profesiei si a locului de munca, dreptul la promovare, la stabilirea locului de munca si la toate facilitatile si conditiile de dreptul Ia formare profesionala si la reciclare, inclusiv ucenicie, perfectionare profesionala si pregatire permanenta; dreptul la egalitate de remuneratie, inclusiv in ceea ce priveste si alte avantaje, la egalitate de tratament pentru o munca de o valoare egala si, de asemenea, la egalitate de tratament in privinta calitatii muncii; dreptul la securitate sociala, in special la pensie, ajutoare de somaj, de boala, de invaliditate, de batranete sau pentru orice alta situatie de pierdere a capacitatii de munca, ca si dreptul la concediu platit; dreptul la ocrotirea sănatitii si la securitatea conditiilor de munca, inclusiv la salvgardarea functiilor de reproducere.2. Pentru a preveni discriminarea fata de femei bazata pe casatorie sau maternitate si pentru a le garanta in mod efectiv dreptul la munca, statele parti se angajeaza sa ia masuri corespunzatoare, avand drept obiect: interzicerea, sau pedeapsa sanctiunilor, a concedierii pentru cauza de graviditate sau concediu de maternitate si a discriminarii in ceea ce priveste concedierile bazate pe statutul matrimonial; instituirea acordarii concediului de maternitate platit sau care ar crea drepturi la prestari sociale similare, cu garantarea mentinerii locului de munca avut anterior, a drepturilor de vechirne si a avantajelor sociale; incurajarea crearii de servicii sociale de sprijin, necesare pentru a permite parintilor sa-si combine obligatiile familiale cu responsabilitatile profesionale si cu participarea la viata publica, favorizand indeosebi crearea si dezvoltarea unei retele de gradinite de copii; asigurarea unei protectii speciale pentru femeile insarcinate, pentru care s-a dovedit ca munca le este nociva.3. Legile care au drept scop sa ocroteasca femeile in domeniile vizate prin prezentul articol vor fi revizute periodic, in functie de cunostintele stiintifice si tehnice, vor fi revizuite, abrogate sau extinse, in functie de necesitati.ARTICOLUL 121. Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru eliminarea discriminarii fata de femei in domeniul , pentru a le asigura, pe baza egalitatii intre barbat sifemeie, mijloacele de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare la planificarea familiala.2. Independent de prevederile paragrafului 1, statele parti vor asigura pentru femei in timpul graviditatii, la nastere si dupa nastere servicii corespunzatoare si, la nevoie, gratuite si, de asemenea, un regim alimentar corespunzator in timpul graviditatii si pe parcursul alaptarii.ARTICOLUL 13 Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile necesare pentnu eliminarea discriminarii fata de femei in alte domenii ale vietii economice, sociale, in scopul de a asigura, pe baza egalitatii bărbatului cu femeia, aceleasi drepturi si, in special: dreptul de prestatii familiale; dreptul la imprumuturi bancare, inprumuturi ipotecare si alte forme de credit financiar; dreptul de a participa la activitatile recreative, sport si la toate aspectele vietii culturale.ARTICOLUL 141. Statele parti vor tine seama de problemele specifice ale ferneilor din mediul rural si de rolul important pe care aceste femei il au in sustinerea materiala a familiilor lor, in special prin munca lor in sectoarele nefinanciare ale economiei, s vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea dispozitiilor prezentei Conventii femeilor din zonele rurale.2. Statele parti vor lua toate masurile adecvate pentru a elimina discriminarea fata de femei din zonele rurale, cu scopul de a asigura, pe baza egalitatii intre barbat si femeie, participarea lor la dezvoltarea rurala si la avantajele acestei dezvoltari si, in special, le vor asigura dreptul: de a participa din plin la elaborarea si executarea planurilor de dezvoltare la toate nivelurile; de a avea acces la serviciile corespunzatoare in domeniul sanatatii, inclusiv la informatii, sfaturi si servicii in materie de planificare a familiei; de a beneficia in mod direct de programele de securitate sociala; de a beneficia de toate formele de pregatire si educatie, scolare si nescolare, inclusiv in materie de alfabetizare sociala, si de a putea sa beneficieze de toate serviciile publice de informare si educare, in special pentru a creste competenta lor tehnica; de a organiza grupe de intrajutorare si cooperative pentru a le asigura aceleasi sanse pe plan economic, indiferent ca este vorba de munca salariata sau de munca independenta; de a participa la toate activitatile publice; de a avea acces la obtinerea de credite si imprumuturi agricole, precum si la serviciile de comercializare si la tehnologii corespunzatoare, si de a beneficia de un tratament egal cu ocazia infaptuirii reformelor agrare si a proiectelobr de amenajari rurale; de a beneficia de conditii de viata convenabile, in special in ceea ce priveste locuintele, conditiile sanitare, aprovizionare cu electricitate si apa, transporturi si comunicatii.^ PARTEA A PATRAARTICOLUL 151. Statele parti recunosc egalitatea femeii cu barbatul in fata legii.2. Statele parti recunosc femeia, in materie civila, ca avand o capacitate juridica identica cu aceea a barbatului si aceleasi posibilitati pentru a o exercita. Ele ii recunosc, in special, drepturi egale in ceea ce priveste incheierea de contracte si administrarea bunurilor si ii vor acorda acelasi tratament in toate fazele procedurii judiciare.3. Statele convin ca orice contract si orice act privat, de orice natura, avand un efect juridic care vizeaza limitarea capacitatii juridice a femeii, trebuielsa fie considerat ca nub si neavenit.4. Statele parti vor acorda barbatului si femeii aceleasi drepturi in ceea ce priveste legislatia referitoare la dreptul persoanelor de a circula liber side a-si alege resedinta si domiciliul lor.ARTICOLUL 161. Statele parti vor lua toate masurile necesare pentru a elimina discriminarea fata de femei in toate problemele decurgand din casatorie si in raporturile de familie si, in special, vor asigura, pe baza egalitatii barbatului cu femeia: acelasi drept de a incheia o casatorie; acelasi drept de a-si alege in mod liber sotul si de a nu incheia o casatorie decat prin consimtamantul sau liber si deplin; aceleasidrepturi si aceleasi responsabilitati atat in timpul casatoriei, cat si la desfacerea ei; aceleasi drepturi si aceleasi responsabilitati in calitate de parinti, indiferent de situatia lor matrimoniala. pentru problemele referitoare la copiii lor; in toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial; aceleasi drepturi de a decide in mod liber si in deplina cunostinta de cauza asupra numarului si planificarii nasterilor si de a avea acces la informatii, la educatie si la mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi; aceleasi drepturi si responsabilitati in materie de tutela, curatela, de incredintare si adoptie a copiilor sau reglementari juridice similare, cand aceste institutii exista in legislatia nationala; in toate cazuribe. interesul copiilor va fi considerat primordial; aceleasi drepturi personale sotului si sotiei, inclusiv in ceea ce priveste alegerea numelui de familie, a unei profesii si a unei ocupatii; aceleasi drepturi pentru fiecare dintre soti in materie de proprietate, de dobandire, de gestiune, de administrare, de beneficiu si de dispozitie asupra bunurilor, atat cu titlu gratuit, cat si oneros.2. Logodnele si casatoriile copiilor nu vor avea efecte juridice si vor fi luate toate masurile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o varsta minima pentrn casatotie si a face obligatorie inregistrarea casatoriilor intr-un registru oficial.^ PARTEA A CINCEAARTICOLUL 171. In scopul examinarii progreselor realizate in aplicarea prezentei Conventii, se constituie un Comitet pentru eliminarea discriminarii fata de femei (denumit in continuare Comitet), care sa fie compus, in momentul intrarii in vigoare a Conventiei, din 18 - si dupa ratificarea sau aderarea a 35 de state - din 23 experti de inalta autoritate morala si competenti in domeniile de aplicabilitate abe Conventiei. Expertii vor fi alesi de catre statele parti din rindul cetatenilor lor si vor functiona cu titlu personal, tinand seama de principiul unei repartitii geografice echitabile si de reprezentarea difenitelor forme de civilizatie, precum si a principalelor sisteme juridice.2. Membrii Comitetului vor fi alesi prin vot secret, dintr-o lista de candidati desemnati de catre Statele parti. Fiecare stat parte poate sa desemneze un candidat ales dintre cetatenii sai.3. Prima alegere va avea loc la 6 luni dupa data intrarii in vigoare a prezentei Conventii. Cu 3 luni cel putin inaintea datei fiecarei alegeri, Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite adreseaza o scrisoare statelor parti pentru a le invita sa prezinte candidatii lor intr-un termen de 2 luni. Secretarul general intocmeste o lista alfabetica a tuturor candidatilor, indicand din partea carui stat au fost desemnati, lista pe care o va comunica statelor parti.4. Membrii Comitetului sunt alesi cu ocazia unei reuniuni a statelor parti, convocati de catre Secretarul general la sediul Onganizatiei Natiunilor Unite. La aceasta reuniune, la care cvorumul este constituit din doua treimi ale statelor parti, sunt alesi ca membri ai Comitetului candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi si majoritatea absoluta de voturi a reprezentantilor statelor parti prezenti si votanti.5. Membrii Comitetului sunt alesi pentru 4 ani. Totusi, mandatul a 9 membri alesi la prima alegere va lua sfarsit dupa 2 ani; presedintele Comitetului va trage la sorti numele acestor 9 membri imediat dupa prima alegere.6. Alegerea celorlalti cinci membri ai Comitetului se va face conform dispozitiilor paragrafelor 2, 3 si 4 din prezentul articol, dupa cea de-a 35-a ratificare sau adeziune. Mandatul a doi membri, alesi cu aceasta ocazie, va lua sfarsit dupa 2 ani; numele acestor doi membri va fi tras la sorti de catre presedintele Comitetului.7. Pentru a ocupa locurile devenite vacante in mod fortuit, statul parte al caruni expert a incetat de a exercita functiile sale de membru al Comitetului va numi un alt expert dintre cetatenii sai, sub rezerva aprobarii Comitetului.8. Membrii Comitetului primesc, cu aprobarea Adunarii genenalbe, retributii din resursele Organizatiei Natiunilor Unite, in conditiile fixate de catre Adunare, avand in vedere importanta responsabilitatilor Comitetului.9. Secretarul general alb Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitia Comitetului personalub si mijloacele materiale care ii sunt necesare pentru a se achita in mod eficient de functiile ce ii sunt incredintate in virtutea prezentei Conventii.ARTICOLUL 181. Statele parti se angajeaza sa prezinte Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, in vederea examinarii de catre Comitet, un raport asupra masurilor de ordin legislativ adoptat in aplicarea dispozitiilor pinezentei Conventii si asupra progreselor realizate in aceasta privinta:a) in anul urmator intrarii in vigoare a Conventiei in statul respectiv;b) ulterior, la fiecare 4 ani, precum si la cererea Comitetului.2. Rapoartele pot sa indice factorii si dificultatile care influenteaza asupra masurii in care sunt indeplinite obligatiile prevazute prin prezenta Conventie.ARTICOLUL 191. Comitetul adopta propriul sau regulament de procedura.2. Comitetul alege biroul sin pentru o perioada de 2 ani.ARTICOLUL 20 1. Comitetul se reuneste in mod normal pentru o perioada de cel mult 2 saptamani in fiecare an, pentru a examina rapoartele prezentate in baza art. 18 al prezentei Conventii. 2. Reuniunile Comitetului vor avea loc de regula la sediul Organizatiei Natiunilor Unite sau in orice alt loc adecvat, stabilit de catre Comitet.ARTICOLUL 211. Comitetul prezinta anual un raport, prin intermediul Consiliului Economic si Social, Adunarii generale a Organizatiei Natiunilor Unite asupra activitilor sale si poate sa formuleze sugestii si recomandari genenale, bazate pe examinarea rapoartelor si informatiilor primite de la Statele parti. Aceste sugestii si recomandari sunt incluse in raportul Comitetului, insotite, dupa caz, de observatiile statelor parti.^ 2. Secretarul general transmite raportul Comitetului, spre informare, Comisiei pentru conditia femeii.ARTICOLUL 22 Institutiibe specializate an dreptul sa fie reprezentate cu prilejul examinarii aplicarii tuturor dispozitiilorn prezentei Conventii care intra in domeniul lor de activitate. Comitetul poate invita institntiile specializate sa prezinte rapoarte asupra aplicarii Conventiei in domenii din sfera lor de activitate.^ PARTEA A SASEAARTICOLUL 23 Nici o dispozitie a prezentei Conventii nu va aduce atingere prevederilor care sunt mai favorabibe pentru realizarea egalitatii intre barbat si femeie, continute in:a) legislatia unui stat parte;b) in orice alta Conventie, tratat sau acord international in vigoare in acel stat.ARTICOLUL 24 Statele parti se angajeaza sa adopte toate masurile necesare la nivel national pentru asigurarea exercitarii depline a drepturilor recunoscute prin prezenta Conventie.ARTICOLUL 251. Prezenta Conventie este deschisa semnarii tuturor statelor.2. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezentei Conventii.3. Prezenta Conventie este supusa ratificarii, iar instrumentele de ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.4. Prezenta Conventie va fi deschisa aderarii tuturor statelor. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.ARTICOLUL 261. Oricare dintre Statele parti poate cere in orice moment nevizuirea prezentei Conventii, adresand o comunicare scrisa in acest sens Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.2. Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite decide asupra masurilor care vor fi luate in cazul in speta, fata de o cerere de aceasta natura.ARTICOLUL 271. Prezenta Conventie va intra in vigoare in a treizecea zi care va urma depunerii la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a clui de-al douazecilea instrument de ratificare sau aderare.2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta Conventie sau va adera dupa depunerea celui deal douazecilea instrument de ratificare sau de aderare, Conventia va intra in vigoare in cea de-a treizecea zi dupa data depunerii de catre acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.ARTICOLUL 281. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si va comunica tuturor statelor textul rezervelor care au fost facute in momentul ratificarii sau aderarii.2. Nici o rezerva incompatibila cu obiectul si scopurile prezentei Conventii nu va fi acceptata.3. Rezerva poate fi retrasa in orice moment, pe calea unei notificari adresate Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, care va informa toate Statele parti la Conventie. Notificarea va produce efecte de la data primirii ei.ARTICOLUL 291. Orice diferend intre doua sau mai multe state parti privind interpretarea sau aplicarea prezentei Conventii, care nu este solutionat pe calea negocierilor, este supus arbitrajului, la cererea uneia dintre parti. Daca, in decurs de 6 luni de la data cererii de arbitraj, partile nu reusesc sa se puna de acord in ceea ce priveste organizarea arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul Curtii Internationale de Justitie, depunand o cerere in acest sens, in conformitate cu Statutul Curtii.2. Oricane stat parte va putea declara, in momentul in care va semna prezenta Conventie, o va ratifica sau va adera la ea ca nu se considera legat de dispozitiile paragrafului 1 din prezentul articol. Celelalte state parti nu vor putea sa invoce aceste dispozitii fata de statul parte care a formulat astfel de rezerve.3. Oricare stat parte care a formulat o rezerva conform dispozitiilor paragrafului 2 din prezentul articol va putea in orice moment sa ridice aceasta rezerva printr-o notificare adresata Secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.ARTICOLUL 30 Prezenta Conventie, al carei text in limbile engleza, araba, chineza, spaniola, franceza si rusa au aceeasi valoare, va fi depusa la Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite. Drept care subsemnatii, avand imputernicirile corespunzatoare, au semnat prezenta Conventie.^ PROTOCOL OPŢIONAL LA CONVENŢIA ASUPRA ELIMINĂRII TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI* Statele părţi la prezentul protocol,Luând notă de prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, document care reafirmă încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea fiinţei umane şi în drepturile egale ale bărbaţilor şi femeilor,Luând notă, de asemenea, de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care proclamă că toţi oamenii se nasc liberi şi egali în demnitate şi drepturi şi că fiecare are acces la toate drepturile şi libertăţile proclamate în continuare, fără nici o deosebire, inclusiv deosebiri pe criterii de sex,Reamintind că acordurile internaţionale privind drepturile omului şi alte instrumente internaţionale privind drepturile omului interzic discriminarea pe criterii de sex,Reamintind, de asemenea, Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (Convenţia), în care statele părţi condamnă discriminarea împotriva femeilor sub toate formele sale şi hotărăsc să continue prin toate mijloacele necesare şi fără întârziere o politică de eliminare a discriminării împotriva femeilor,Reafirmând hotărârea lor de a asigura obţinerea deplină şi egală de către femei a tuturor drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi de a acţiona eficient pentru prevenirea violării acestor drepturi şi libertăţi,^ Au hotărât după cum urmează: ARTICOLUL 1 Un stat parte la prezentul protocol (stat parte) recunoaşte competenţa Comitetului privind eliminarea discriminării faţă de femei (Comitetul) de a primi şi de a analiza comunicările transmise în conformitate cu art. 2. ARTICOLUL 2 Comunicările pot fi transmise de către sau în numele indivizilor ori grupurilor de indivizi sub jurisdicţia unui stat parte, reclamând faptul că sunt victime ale violării oricăruia dintre drepturile stabilite în Convenţie de către acel stat parte. Dacă o comunicare este transmisă în numele indivizilor sau grupurilor de indivizi, autorul trebuie să aibă consimţământul acestora, în afară de cazul în care autorul poate justifica acţiunea în numele lor fără acest consimţământ. ARTICOLUL 3 Comunicările se vor face în scris şi nu vor fi anonime. Nici o comunicare nu va fi primită de către Comitet dacă priveşte un stat parte la Convenţie, care nu este parte la prezentul protocol. ARTICOLUL 4 1. Comitetul nu va lua în considerare o comunicare decât dacă s a convins că toate mijloacele interne disponibile au fost epuizate, decât dacă aplicarea acestor mijloace este prelungită nerezonabil sau nu pare să aibă un rezultat concret. 2. Comitetul va declara o comunicare inadmisibilă în cazul în care: aceeaşi problemă a fost deja examinată de către Comitet sau a fost ori este în curs de examinare sub o altă procedură internaţională de investigare sau de soluţionare; este incompatibilă cu prevederile Convenţiei; este evident greşit motivată sau nu este suficient fundamentată; este un abuz asupra dreptului de a transmite comunicări; faptele care sunt subiect al comunicării au apărut înainte de intrarea în vigoare a prezentului protocol pentru statul parte vizat, în afară de cazul în care acele fapte continuă după respectiva dată. ARTICOLUL 5 1. În orice moment după primirea unei comunicări şi înainte de a se fi ajuns la o hotărâre privind valoarea intrinsecă a acesteia, Comitetul poate transmite statului parte vizat, în vederea unei analize urgente, o solicitare de a lua astfel de măsuri interimare necesare pentru a se evita posibilele daune ireparabile pentru victima sau victimele pretinsei violări. 2. Când Comitetul îşi exercită voinţa conform paragrafului 1 al prezentului articol, aceasta nu implică o decizie asupra admisibilităţii comunicării sau asupra valorii intrinseci a acesteia. ARTICOLUL 6 1. În afară de cazul în care Comitetul consideră o comunicare inadmisibilă fără referire la statul parte vizat şi dacă individul sau indivizii consimt să şi dezvăluie identitatea acelui stat parte, Comitetul va aduce în atenţia statului parte vizat, în mod confidenţial, orice comunicare care i s a transmis conform prezentului protocol. 2. În termen de 6 luni statul parte vizat transmite Comitetului explicaţii în scris sau declaraţii care să clarifice problema şi rezolvarea, dacă există, care se poate să fi fost găsită de statul parte. ARTICOLUL 7 1. Comitetul va analiza comunicările primite conform prezentului protocol pe baza tuturor informaţiilor puse la dispoziţia sa de către sau în numele indivizilor ori grupurilor de indivizi şi de către statul parte vizat, cu condiţia ca informaţiile acestea să fie transmise părţilor vizate. 2. Comitetul va ţine şedinţe închise când examinează comunicările în conformitate cu prezentul protocol. 3. După examinarea unei comunicări, Comitetul va transmite punctele sale de vedere privind comunicarea, împreună cu recomandările sale, dacă există, părţilor vizate. 4. Statul parte va acorda atenţia cuvenită punctelor de vedere ale Comitetului, precum şi recomandărilor sale, dacă există, şi va transmite Comitetului, în termen de 6 luni, un răspuns în scris, incluzând informaţii cu privire la orice măsură luată din perspectiva opiniilor şi recomandărilor Comitetului. 5. Comitetul poate invita statul parte să transmită informaţii suplimentare privind orice măsuri pe care statul parte le a luat ca răspuns la punctele de vedere sau recomandările sale, dacă există, incluzându le, după cum se consideră potrivit de către Comitet, în rapoartele subsecvente ale statului parte, conform art. 18 din Convenţie. ARTICOLUL 8 1. În cazul în care Comitetul primeşte informaţii corelative indicând violări grave sau sistematice de către un stat parte ale drepturilor stabilite în Convenţie, Comitetul va invita acel stat parte să coopereze la examinarea informaţiilor şi, în acest sens, să transmită observaţii referitoare la informaţiile vizate. 2. Luând în considerare orice observaţii care se poate să fi fost transmise de către statul parte vizat, precum şi orice alte informaţii corelative pe care le are la dispoziţie, Comitetul poate desemna unul sau mai mulţi membri ai săi să conducă o anchetă şi să raporteze imediat Comitetului. În cazul în care există un mandat şi consimţământul statului parte, ancheta poate include o vizită pe teritoriul acestuia. 3. După examinarea rezultatelor unei astfel de anchete, Comitetul va transmite aceste rezultate statului parte vizat, împreună cu orice alte comentarii sau recomandări. 4. În termen de 6 luni de la primirea rezultatelor, comentariilor şi recomandărilor transmise de Comitet, statul parte vizat va transmite observaţiile sale Comitetului. 5. O astfel de anchetă va fi realizată confidenţial şi cooperarea statului parte va fi solicitată în toate etapele procedurii. ARTICOLUL 9 1. Comitetul poate invita statul parte vizat să includă în raportul său, conform art. 18 din Convenţie, detalii referitoare la orice măsuri luate ca răspuns la o anchetă realizată conform art. 8 din prezentul protocol. 2. Dacă este necesar, la sfârşitul perioadei de 6 luni stabilite în art. 8 paragraful 4, Comitetul poate să invite statul parte vizat să îl informeze cu privire la măsurile luate ca răspuns la o astfel de anchetă. ARTICOLUL 10 1. Fiecare stat parte poate, la momentul semnării sau ratificării prezentului protocol ori al aderării la acesta, să declare că nu recunoaşte competenţa Comitetului stabilită în art. 8 şi 9. 2. Fiecare stat parte care a făcut o declaraţie în conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol poate, în orice moment, să îşi retragă declaraţia prin notificare către secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ARTICOLUL 11 Un stat parte va trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele aflate sub jurisdicţia sa nu sunt supuse unui tratament necorespunzător sau intimidării, ca o consecinţă a informării Comitetului pe baza prezentului protocol. ARTICOLUL 12 Comitetul va include în raportul său anual, conform art. 21 din Convenţie, un rezumat al activităţilor sale, în baza prezentului protocol. ARTICOLUL 13 Fiecare stat parte se angajează să facă cunoscut şi să dea publicităţii Convenţia şi prezentul protocol şi să faciliteze accesul la informaţii privind punctele de vedere şi recomandările Comitetului, în special privind problemele care implică acel stat parte. ARTICOLUL 14 Comitetul va elabora propriile reguli de procedură care vor trebui urmate când îşi exercită funcţiile conferite prin prezentul protocol.ARTICOLUL 15 1. Prezentul protocol va fi deschis semnării de către orice stat care a semnat, a ratificat sau a aderat la Convenţie. 2. Prezentul protocol va fi supus ratificării de către orice stat care a ratificat sau a aderat la Convenţie. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 3. Prezentul protocol va fi deschis aderării oricărui stat care a ratificat sau a aderat la Convenţie. 4. Aderarea va avea loc prin depunerea instrumentului de aderare la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. ARTICOLUL 16 1. Prezentul protocol va intra în vigoare după 3 luni de la data depunerii la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de al zecelea instrument de ratificare sau de aderare. 2. Pentru fiecare stat care ratifică prezentul protocol sau aderă la acesta după intrarea sa în vigoare, prezentul protocol intră în vigoare după 3 luni de la data depunerii propriului instrument de ratificare sau de aderare. ARTICOLUL 17 Nu sunt admise rezerve la prezentul protocol. ARTICOLUL 18 1. Orice stat parte poate propune un amendament la prezentul protocol şi să îl înregistreze la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Secretarul general va comunica apoi orice amendamente propuse statelor părţi, cu solicitarea ca acestea să îi notifice dacă sunt în favoarea unei conferinţe a statelor părţi în scopul analizării şi votării propunerii. În eventualitatea că cel puţin o treime dintre statele părţi se exprimă în favoarea unei astfel de conferinţe, secretarul general va organiza conferinţa sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Orice amendament adoptat prin majoritatea voturilor statelor părţi prezente la conferinţă va fi transmis Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite spre aprobare. 2. Amendamentele intră în vigoare după ce au fost aprobate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi acceptate cu o majoritate de două treimi din statele părţi la prezentul protocol, în conformitate cu procedurile lor constituţionale. 3. După intrarea în vigoare a amendamentelor, acestea devin obligatorii pentru statele părţi care le au acceptat, celelalte state părţi fiind în continuare legate prin prevederile prezentului protocol şi orice amendamente anterioare pe care le au acceptat. ARTICOLUL 19 1. Orice stat parte poate denunţa prezentul protocol, în orice moment, printr o notificare scrisă adresată secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Denunţarea va produce efecte după 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general. 2. Denunţarea nu va prejudicia aplicarea în continuare a prevederilor prezentului protocol în raport cu orice comunicare transmisă conform art. 2 sau cu orice anchetă iniţiată conform art. 8, înainte de data efectivă a denunţării. ARTICOLUL 20 Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va informa toate statele despre: semnări, ratificări şi aderări la prezentul protocol; data intrării în vigoare a prezentului protocol şi a oricărui amendament conform art. 18; orice denunţare în conformitate cu art. 19. ARTICOLUL 21 1. Prezentul protocol, ale cărui versiuni în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă sunt egal autentice, va fi depus în arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite. 2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va transmite copii autentificate ale prezentului protocol tuturor statelor la care s a făcut referire în art. 25 din Convenţie.Traducere neoficială^ Recomandări generale elaborate de către Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei (Recomandări selective) Recomandarea Generală nr. 13 (sesiunea a opta, 1989) Remunerare egală pentru o muncă de valoare egală Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei, Reamintind Convenţia nr.100 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru masculină şi a mâinii de lucru feminină pentru o muncă de valoare egală, care a fost ratificată de marea majoritate a Statelor părţi la Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, Reamintind că a examinat 51 de rapoarte periodice iniţiale şi 5 rapoarte periodice secundare ale Statelor părţi începând cu 1983, Ținând cont de faptul că deşi rapoartele Statelor părţi indică că deşi principiul remunerării egale pentru munca de valoare egală a fost acceptat în legislaţia multor ţări, mai rămâne multe de făcut pentru a asigura aplicarea acestui principiu în practică, pentru a depăşi segregarea pe bază de sexe pe piaţa forţei de muncă, Recomandă Statelor părţi la Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei ca: 1. În scopul implementării depline a Convenţiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, Statele părţi, care încă n-au ratificat Convenţia OIM nr.100, sânt încurajate să facă acest lucru; 2. Să examineze studierea, dezvoltarea şi adoptarea sistemelor de evaluare a locurilor de muncă în baza criteriului neutralităţii de gen, care ar facilita compararea valorii acestor locuri de muncă de natură diferită, în care predomină în prezent femeile, cu acele locuri de muncă în care predomină în prezent bărbaţii şi trebuie să includă rezultatele obţinute în rapoartele sale pentru Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei; 3. Să susţină, pe cît este posibil, instituirea mecanismelor de implementare şi să încurajeze eforturile părţilor la acorduri colective, unde pot fi aplicate, pentru a asigura aplicarea principiului remunerării egale pentru munca de valoare egală. ^ Recomandarea Generală nr. 15 (sesiunea a noua, 1990) Evitarea discriminării faţă de femeii în strategiile naţionale pentru prevenirea şi controlul asupra sindromului imunodeficitar dobândit (SIDA) Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei, După examinarea informaţiilor care i-au fost aduse la cunoştinţă referitor la potenţialele efecte atât ale pandemiei globale a sindromului imunodeficitar dobândit (SIDA), cît şi ale strategiilor pentru controlul acestuia asupra exercitării drepturilor femeilor, Ținând cont de rapoartele pregătite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte organizaţii, organisme şi organe ale ONU ce ţin de virusul imunodeficitar uman (HIV), şi, în particular, nota Secretarului General adresată Comisiei pentru statutul femeilor referitor la efectele SIDA asupra avansării femeilor 6 Documentul Final al Consultaţiilor Internaţionale privind SIDA şi drepturile omului, desfăşurate la Geneva, în perioada 26-28 iulie 1989, 7 Notând faptul că Rezoluţia Adunării Mondiale a Sănătăţii WHA 41.24 privind evitarea discriminării în privinţa oamenilor infectaţi cu HIV şi oamenilor cu SIDA, din 13 mai 1988, Rezoluţia 1989/11 a Comisiei pentru drepturile omului privind nediscriminarea în domeniul sănătăţii, din 2 martie 1989, şi, în special, Declaraţia de la Paris privind femeile, copiii şi SIDA din 30 noiembrie 1989, Remarcând faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că tema Zilei Mondiale a SIDA, 1 decembrie 1990, va fi "Femeile şi SIDA", Recomandă ca: (a) Statele părţi să-şi intensifice eforturile în difuzarea informaţiilor pentru sporirea gradului de conştientizare publică despre riscul infectării cu HIV şi SIDA, în special printre femei şi copii, şi referitor la efectele acestora asupra lor; (b) Programele pentru combaterea SIDA să acorde o atenţie specială drepturilor şi necesităţilor femeilor şi copiilor, şi factorilor ce ţin de rolul reproductiv al femeilor şi poziţia lor de subordonare în unele societăţi, ceea ce le face deosebit de vulnerabile la infectarea cu HIV; (c) Statele părţi să asigure participarea activă a femeilor la asistenţa medicală primară şi să ia măsuri pentru sporirea rolului lor în calitate de lucrători medicali, medici şi educatori în prevenirea infectării cu HIV; (d) Toate Statele părţi să includă în rapoartele lor, conform art. 12 din Convenţie, informaţii privind efectele SIDA asupra situaţiei femeilor şi asupra acţiunilor întreprinse pentru a satisface necesităţile femeilor care sânt infectate şi pentru a preveni discriminarea specifică împotriva femeilor ca răspuns la SIDA. ^ Recomandarea Generală nr. 16 (sesiunea a zecea, 1991) Neretribuirea forţei de muncă feminină în întreprinderile de tip familial din zona rurală şi urbană Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei, Ținând cont de art. 2 (c) şi art. 11 (c), (d) şi (e) din Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei şi Recomandarea generală nr. 9 (sesiunea a opta, 1989) privind datele statistice referitoare la situaţia femeilor, Luând în consideraţie faptul că un procent înalt de femei din Statele părţi muncesc fără remunerare, securitate socială şi beneficii sociale în întreprinderile care, de obicei, se află în posesia unui membru al familiei de genul masculin, Remarcând că rapoartele prezentate Comitetului pentru eliminarea discriminării faţă de femei, nu se referă, în general, la problema neretribuirii forţei de muncă feminine din cadrul întreprinderilor de tip familial, Afirmând că munca neremunerată constituie o formă de exploatare a femeilor, ceea ce contravine Convenţiei, Recomandă ca Statele părţi: (a) să includă în rapoartele lor pentru Comitet informaţii privind situaţia juridică şi socială a femeilor neremunerate care lucrează în întreprinderile de tip familial; (b) să colecteze date statistice privind femeile care lucrează fără recompensă, securitate socială şi beneficii sociale în întreprinderile care se află în posesia unui membru al familiei de genul masculin şi să includă aceste date în raportul lor pentru Comitet; (c) să ia măsurile necesare pentru a garanta recompensa, securitatea socială şi beneficiile sociale pentru femeile care lucrează fără astfel de beneficii în întreprinderile care se află în posesia unui membru al familiei de genul masculin. ^ Recomandarea Generală nr. 18 (sesiunea a zecea, 1991) Femeile cu dizabilități Comitetul pentru eliminarea discriminării faţă de femei, Ținând cont, în special, de art. 3 din Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei, Examinând mai mult de 60 de rapoarte periodice ale Statelor părţi şi recunoscând că ele furnizează informaţii insuficiente referitor la femeile cu dezabilități, Fiind îngrijorat de situaţia femeilor cu dizabilități care suferă din cauza discriminării duble legată de condiţiile lor speciale de trai, Reamintind alin. 296 din Strategiile de perspectivă de la Nairobi pentru dezvoltarea femeilor, 9 în care femeile cu dezabilități sânt considerate drept grup vulnerabil, sub titlul "domenii de îngrijorare specială", Afirmând suportul său pentru Programul mondial de Acţiuni referitor la persoanele cu dezabilități (1982), 10 Recomandă ca statele părţi să furnizeze informaţii privind femeile cu dizabilități în rapoartele lor periodice şi privind măsurile luate pentru a se ocupa de situaţia lor specială, inclusiv măsurile speciale pentru a asigura faptul că ele au acces egal la învățământ şi angajarea în câmpul muncii, serviciile în domeniul sănătăţii şi securitatea socială, şi să asigure participarea acestora în toate domeniile vieţii sociale şi culturale. ^ Recomandarea Generală nr. 19 (sesiunea a unsprezecea, 1992) Violenţa faţă de femei Generalităţi 1. Violenţa bazată pe sex constituie o formă de discriminare care inhibă grav abilitatea femeilor de a se bucura de drepturi şi libertăţi în baza egalităţii cu bărbaţii. 2. În 1989, Comitetul a recomandat ca statele să includă în rapoartele lor informaţii privind violenţa şi măsurile introduse pentru a se ocupa de aceasta (Recomandarea generală nr. 12, sesiunea a opta). 3. La cea de-a zecea sesiune din 1991, s-a decis să se distribuie o parte din cea de-a unsprezecea sesiune discutării şi studierii art. 6 şi altor articole din Convenţie privind violenţa faţă de femei, hărţuirea sexuală şi exploatarea femeilor. Acest subiect a fost ales anticipând Conferinţa Mondială privind drepturile omului din 1993, convocată de către Adunarea Generală prin rezoluţia sa 45/155 din 18 decembrie 1990. 4. Comitetul a concluzionat că nu toate rapoartele statelor părţi reflectă adecvat legătura strânsă între discriminarea împotriva femeilor, violenţa în baza de sex şi încălcările drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Implementarea deplină a Convenţiei cere statelor să ia măsuri pozitive pentru a elimina toate formele de violenţă faţă de femei. 5. Comitetul a sugerat statelor părţi ca în procesul revizuirii legilor şi politicilor lor şi în timpul raportării conform Convenţiei, ele trebuie să ţină cont de următoarele comentarii ale Comitetului referitoare la violenţa în bază de sex. Comentarii generale 6. Convenţia în art. 1 defineşte discriminarea faţă de femei. Definiţia discriminării include violenţa bazată pe sex, adică violenţa care este orientată împotriva femeii, deoarece ea este femeie sau care afectează femeile în mod disproporţionat. Ea include acţiunile care produc daună sau suferinţă fizică, psihică sau sexuală, ameninţări pentru astfel de acţiuni, constrângeri şi alte privări de libertate. Violenţa bazată pe sex poate încălca prevederile specifice ale Convenţiei, indiferent de faptul dacă aceste prevederi menţionează violenţa în mod expres. 7. Violenţa bazată pe sex, care prejudiciază sau anulează utilizarea de către femei a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în baza dreptului internaţional general sau conform convenţiilor privind drepturile omului, este discriminarea conform sensului art. 1 din Convenţie. Aceste drepturi şi libertăţi includ: (a) Dreptul la viaţă; (b) Dreptul de a nu fi supus torturii şi pedepselor sau tratamentului crud, inuman sau degradant; (c) Dreptul la protecţia egală conform normelor umanitare pe timp de conflict armat intern sau internaţional; (d) Dreptul la liberate şi securitatea persoanei; (e) Dreptul la protecţie egală conform legii; (f) Dreptul la egalitatea în familie; (g) Dreptul la cel mai înalt standard, care poate fi dobândit prin sănătate fizică şi psihică; (h) Dreptul la condiţii corecte şi favorabile de muncă. 8. Convenţia se aplică violenţei comise de autorităţile publice. Astfel de acţiuni de violenţă pot încălca obligaţiunile statului conform dreptului internaţional general privind drepturile omului şi conform altor convenţii, suplimentar la încălcarea prezentei Convenţii. 9. Totuşi, se subliniază că discriminarea conform Convenţiei nu este limitată la acţiunile comise de sau din numele Guvernelor (a se vedea articolele 2(e), 2(f) şi 5). De exemplu, conform art. 2(e) Convenţia cheamă Statele părţi să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a elimina discriminarea faţă de femei de către orice persoană, organizaţie sau întreprindere. Conform dreptului internaţional general şi convenţiilor specifice în domeniul drepturilor omului, Statele pot, de asemenea, să fie responsabile pentru acte private, în cazul în care nu reuşesc să acţioneze cu diligenţă rezonabilă pentru a preveni încălcările drepturilor sau pentru a investiga şi pedepsi actele de violenţă şi pentru acordarea compensaţiei. Comentarii privind articolele specifice din Convenţie Articolele 2 şi 3 10. Articolele 2 şi 3 stabilesc o obligaţiune cuprinzătoare pentru a elimina discriminarea sub toate formele ei, suplimentar la obligaţiunile specifice conform articolelor 5-16. Articolele 2(f), 5 şi 10(c) 11. Atitudinile tradiţionale prin care femeile sânt privite ca subordonate bărbaţilor sau ca având roluri stereotipice, perpetuează practicile larg-răspândite care implică violenţa sau constrângerea, cum ar fi violenţa şi abuzul în familie, căsătoria forţată, omorul pentru zestre, atacurile cu acid şi circumcizia femeilor. Astfel de prejudicii şi practice pot justifica violenţa bazată pe sex ca formă de protecţie şi control al femeilor. Efectul unei astfel de violenţei asupra integrităţii fizice şi psihice a femeilor este de a le priva de utilizarea, exercitarea şi cunoaşterea egală a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. În timp ce acest comentariu se referă, în special, la violenţa actuală sau ameninţată, consecinţele principale ale acestor forme de violenţă bazată pe sex ajută la menţinerea femeilor în roluri de subordonare şi contribuie la nivelul scăzut de participare politică şi la nivelul lor scăzut de educaţie, abilităţi şi oportunităţi de muncă. 12. Aceste atitudini, de asemenea, contribuie la propagarea pornografiei, descriere şi alte modalităţi de exploatare comercială a femeilor ca subiecte sexuale şi nu ca indivizi. Aceasta, la rândul său, contribuie la violenţa pe bază de sex. Articolul 6 13. Statele părţi sânt solicitate prin art. 6 să ia toate măsurile pentru a suprima toate formele de trafic de femei şi exploatarea femeilor în scopul prostituţiei. 14. Sărăcia şi şomajul sporesc oportunităţile pentru traficul de femei. Suplimentar la formele stabilite de trafic, sânt noi forme de exploatare sexuală, cum ar fi turismul sexual, recrutarea forţei de muncă locale din ţările în curs de dezvoltare şi pentru a lucra în ţările dezvoltate, şi căsătoriile organizate între femeile din ţările în curs de dezvoltare şi cetăţeni străini. Aceste practici sânt incompatibile cu utilizarea egală a drepturilor de către femei şi în privinţa drepturilor şi demnităţii acestora. Ele pun femeile la un risc deosebit în ceea ce priveşte violenţa şi abuzul. 15. Sărăcia şi şomajul forţează multe femei, inclusiv fetele tinere, să se prostitueze. Prostituatele sânt, în special, vulnerabile la violenţă, deoarece statutul lor, care poate fi ilegal, tinde să le marginalizeze. Ele necesită protecţie egală în baza legilor împotriva violului şi altor forme de violenţă. 16. Războaiele, conflictele armate şi ocuparea teritoriilor adesea duc la sporirea prostituţiei, traficului de femei şi atacul sexual asupra femeilor, care necesită măsuri specifice de protecţie şi de pedeapsă. Articolul 11 17. Egalitatea angajării în câmpul muncii poate fi grav diminuată când femeile sânt supuse violenţei specifice bazată pe sex, cum ar fi hărţuirea sexuală la locul de muncă. 18. Hărţuirea sexuală include astfel de comportament nesalutabil determinat sexual ca contactul fizic şi avansurile, remarcile cu tentă sexuală, demonstrarea pornografiei şi cererii sexuale, fie prin cuvinte sau acţiuni. Un astfel de comportament poate fi umilitor şi poate constitui o problemă de sănătate şi siguranţă; este discriminatoriu atunci când femeia are motive rezonabile de a crede că obiecţia ei ar dezavantaja-o în legătură cu angajarea ei în câmpul muncii, inclusiv recrutarea sau promovarea sau când creează un mediu ostil de lucru. Articolul 12 19. Statele părţi sânt solicitate prin art. 12 să ia măsuri pentru a asigura accesul la ocrotirea sănătăţii. Violenţa împotriva femeilor pune sănătatea şi vieţile lor în pericol. 20. În unele State există practici tradiţionale, perpetuate prin cultură şi tradiţie, care sânt dăunătoare pentru sănătatea femeilor şi copiilor. Aceste practice includ restricţiile alimentare pentru femeile însărcinate, preferinţa pentru copii de genul masculin şi circumcizia feminină sau mutilarea genitală. Articolul 14 21. Femeile din localităţile rurale sânt în pericol de violenţă bazată pe sex, deoarece atitudinile tradiţionale referitoare la rolul de subordonare al femeilor care persistă în multe comunităţi rurale. Fetele din comunităţile rurale sânt supuse unui risc deosebit de violenţă şi exploatare sexuală când părăsesc comunitatea rurală pentru a căuta serviciu în oraşe. Articolul 16 (şi articolul 5) 22. Sterilizarea obligatorie sau avortul afectează în mod nefavorabil sănătatea psihică şi fizică a femeii, şi